Cuprins 6 secțiuni
Lichiditatea unei acțiuni înseamnă cât de repede și la ce cost poți transforma acțiunea în bani sau banii în acțiune, fără ca tranzacția ta să mute prețul. O acțiune lichidă are mulți cumpărători și vânzători în același timp, așa că ordinul tău găsește repede partener. Una nelichidă poate rămâne zile întregi fără nicio tranzacție.
Subiectul este ignorat adesea de începători, care se uită la preț și la dividend, dar nu la ușurința cu care pot ieși din poziție. Articolul explică indicatorii prin care măsori lichiditatea și ce faci când acțiunea dorită se tranzacționează rar. Textul este educativ, nu o recomandare de a cumpăra sau de a vinde ceva anume.
Ce înseamnă o acțiune lichidă și una nelichidă?
O acțiune lichidă se tranzacționează zilnic, în volume mari, cu diferențe mici între prețurile de cumpărare și de vânzare. O acțiune nelichidă are tranzacții rare, iar fiecare ordin mai mare poate muta cotația vizibil.
Gândește-te la diferența dintre a vinde un telefon foarte căutat și a vinde un utilaj industrial specializat. Primul se vinde în câteva ore la un preț previzibil, al doilea poate aștepta luni sau cere o reducere mare. Pe bursă, aceeași logică se vede în cifre: nu poți vinde ușor ce nu cumpără nimeni.
Pe Bursa de Valori București, lichiditatea diferă mult de la un emitent la altul, în funcție de mărimea companiei, de free float și de interesul investitorilor. Segmentele pieței au și ele un rol, așa cum arată articolul despre diferențele dintre Piața Principală și AeRO.
Cum măsori lichiditatea? Volum, spread și adâncime
Lichiditatea se măsoară prin trei indicatori simpli, pe care îi vezi în orice platformă: volumul, spread-ul și adâncimea registrului de ordine.
Volumul de tranzacționare este numărul de acțiuni (sau valoarea lor) schimbate într-o ședință. Un volum zilnic constant, repetat pe multe zile, este un semn mai bun decât un vârf izolat provocat de o știre.
Spread-ul este diferența dintre cel mai bun preț de cumpărare (bid) și cel mai bun preț de vânzare (ask). Dacă bid-ul este 10,00 lei și ask-ul 10,10 lei, spread-ul e de 1%. Dacă cumperi și vinzi imediat, pierzi acest 1% chiar dacă prețul nu s-a mișcat deloc.
Adâncimea registrului arată câte acțiuni sunt oferite sau cerute la fiecare nivel de preț. Registrul funcționează ca o listă de ordine în așteptare, așa cum e prezentat și în articolul despre tipurile de ordine la bursă.
| Indicator | Lichiditate bună | Lichiditate slabă |
|---|---|---|
| Volum zilnic | Constant, mare față de free float | Zile fără tranzacții |
| Spread | Sub 1% din preț | Câteva procente sau mai mult |
| Adâncime | Multe ordine la prețuri apropiate | Puține ordine, cu goluri de preț |
Ce risc ai la o acțiune nelichidă?
Riscul principal este că nu poți ieși la momentul dorit sau o faci la un preț mult sub cel afișat. La acesta se adaugă costul spread-ului, plătit la fiecare intrare și ieșire, plus posibilitatea ca prețul să fie mișcat de câteva ordine mici.
Mai apare un efect subtil: prețul afișat poate fi „vechi”. Dacă ultima tranzacție a avut loc acum două săptămâni, cotația nu reflectă ce s-a întâmplat între timp cu compania. Capitalizarea calculată pe baza acelui preț poate induce în eroare, lucru discutat și în materialul despre capitalizarea bursieră.
Atenție: Un preț mic pe acțiune și un randament mare al dividendului pe o acțiune cu volum foarte redus pot ascunde faptul că nu vei găsi cumpărător când vei vrea să vinzi.
Cum te protejezi când tranzacționezi acțiuni cu volum mic?
Cel mai simplu mod de protecție este să folosești ordine limită, nu ordine la piață. Un ordin limită îți garantează că nu plătești mai mult decât ai stabilit tu, chiar dacă înseamnă că execuția poate întârzia.
Alte obiceiuri utile:
- Verifică volumul mediu pe ultimele luni, nu doar volumul de azi.
- Compară mărimea ordinului tău cu volumul zilnic; dacă vrei să cumperi o parte mare din ce se tranzacționează într-o zi, vei împinge prețul.
- Împarte ordinul mare în mai multe ordine mici, pe zile diferite.
- Ia în calcul spread-ul ca pe un cost real, alături de comisioanele din costurile investițiilor.
- Evită poziții care ar reprezenta o parte mare din portofoliu într-o acțiune cu lichiditate slabă.
În practică, mulți investitori de lungă durată acceptă lichiditatea mai redusă, dar o fac cu sume mici și cu o poziție ținută mulți ani, nu cu intenția de a ieși rapid.
Lichiditatea se schimbă în timp: de ce nu e o proprietate fixă
Lichiditatea unei acțiuni variază cu piața: în perioadele de panică, spread-urile se lărgesc și ordinele de vânzare găsesc greu cumpărători, chiar pentru companii obișnuit lichide. În momentele calme, aceleași acțiuni pot părea foarte ușor de tranzacționat.
De aceea un test de lichiditate făcut într-o zi liniștită nu garantează nimic pentru o zi agitată. Fenomenul se leagă direct de volatilitatea piețelor, iar pentru o privire de ansamblu asupra tuturor riscurilor merită parcurs și ghidul despre risc și diversificare.
Un ultim aspect practic: ETF-urile și fondurile oferă un alt tip de acces la piață, cu propriile reguli de lichiditate. Diferența față de acțiunile individuale este discutată în materialul despre ETF și fond mutual.
Întrebări frecvente
Ce este spread-ul la o acțiune?
Spread-ul este diferența dintre cel mai bun preț de cumpărare și cel mai bun preț de vânzare din registru. Este un cost implicit pe care îl plătești când intri și ieși rapid dintr-o poziție.
Un volum mare înseamnă că acțiunea este sigură?
Nu. Volumul mare arată doar că acțiunea se tranzacționează ușor, nu că prețul va crește sau că firma este solidă. O acțiune foarte lichidă poate scădea la fel de mult ca oricare alta.
Cum aflu volumul unei acțiuni?
Îl vezi în platforma intermediarului și pe pagina emitentului de pe site-ul bursei, de obicei pe zile și pe perioade mai lungi. Compară volumul mediu pe câteva luni, nu o singură zi.
Pot rămâne blocat cu o acțiune pe care nu o mai pot vinde?
Poți ajunge la situația în care nu găsești cumpărător la prețul dorit, mai ales la emitenți mici. De regulă ordinul se execută dacă accepți un preț mai mic, dar pierderea poate fi importantă.
