Cuprins 7 secțiuni
Capitalizarea bursieră este valoarea la care piața evaluează o companie listată, calculată înmulțind prețul curent al unei acțiuni cu numărul total de acțiuni emise. Dacă o societate are 100 de milioane de acțiuni și fiecare se tranzacționează la 5 lei, capitalizarea ei este de 500 de milioane de lei. Cifra se schimbă practic în fiecare secundă a ședinței, odată cu prețul.
Mulți începători o confundă cu „cât valorează firma” în sens contabil sau cu „cât ar costa să o cumperi”. În realitate, este doar un instantaneu al opiniei investitorilor, iar felul în care o citești îți poate schimba modul de a compara companiile. Informațiile de aici sunt educative și nu constituie o recomandare de investiții.
Cum se calculează capitalizarea bursieră?
Formula este simplă: capitalizarea este egală cu prețul acțiunii înmulțit cu numărul de acțiuni în circulație. Complicația apare la ce înseamnă „numărul de acțiuni”, pentru că unele companii au mai multe clase de acțiuni sau acțiuni proprii răscumpărate, care nu ar trebui numărate ca aparținând investitorilor.
Poți afla numărul de acțiuni din rapoartele companiei și din fișa ei de la bursă. Dacă prețul scade cu 10% și numărul de acțiuni rămâne același, capitalizarea scade tot cu 10%. Dacă firma emite acțiuni noi, capitalizarea poate crește fără ca prețul să urce, pentru că aceeași afacere este împărțită în mai multe bucăți și au intrat bani noi în companie.
Sfat: Când compari două companii, nu te uita la prețul pe acțiune, ci la capitalizare. O acțiune de 500 de lei nu e „mai scumpă” decât una de 2 lei, dacă prima firmă are 1 milion de acțiuni și a doua 2 miliarde.
Ce diferență este între capitalizare și valoarea contabilă?
Capitalizarea reflectă așteptările investitorilor despre viitor, în timp ce valoarea contabilă arată ce au înregistrat în bilanț activele nete ale companiei. Valoarea contabilă (capitalurile proprii) este diferența dintre ce deține firma și ce datorează, așa cum apare în situațiile financiare.
O companie cu active modeste, dar cu profituri în creștere, poate avea o capitalizare mult mai mare decât valoarea contabilă. Invers, o firmă cu clădiri și utilaje multe, dar cu vânzări în scădere, se poate tranzacționa sub valoarea contabilă. Raportul dintre cele două este chiar indicatorul P/BV, pe care îl găsești explicat în articolul despre evaluarea acțiunilor prin indicatori.
Companii mari, medii și mici: cum se grupează după capitalizare
Piețele împart companiile în categorii după capitalizare, iar categoria influențează de obicei lichiditatea și volatilitatea acțiunii. Pragurile exacte diferă de la o piață la alta și se schimbă în timp, de aceea ele nu se rețin ca valori fixe.
| Categorie | Caracteristici frecvente | Ce să urmărești |
|---|---|---|
| Capitalizare mare (large cap) | Companii consacrate, tranzacționate zilnic, cu ponderi mari în indici | Dividende stabile, creștere mai lentă |
| Capitalizare medie (mid cap) | Firme în expansiune, cu istoric mai scurt | Echilibrul dintre creștere și risc |
| Capitalizare mică (small cap) | Companii mici, uneori puțin cunoscute | Lichiditate redusă, mișcări mari de preț |
În practică, acțiunile mici pot urca spectaculos, dar pot și cădea rapid, iar vânzarea unui pachet important poate fi dificilă. Despre această problemă vorbește mai pe larg articolul despre lichiditatea acțiunilor.
De ce contează free float-ul pentru capitalizare?
Free float-ul este partea din acțiuni care se tranzacționează efectiv pe piață, fără pachetele deținute stabil de acționarii majoritari sau de stat. Două companii cu aceeași capitalizare pot avea comportamente foarte diferite dacă una are 80% din acțiuni la un singur acționar, iar cealaltă are acțiunile răspândite între mulți investitori.
Cu cât free float-ul este mai mic, cu atât se pot tranzacționa mai puține acțiuni, iar prețul poate fi mișcat mai ușor de ordine mici. Indicii bursieri, precum BET, țin cont de acest aspect când stabilesc ponderile companiilor; detaliile sunt în explicația despre indicii bursieri.
Ce nu îți spune capitalizarea bursieră
Capitalizarea nu spune dacă o acțiune este ieftină sau scumpă, pentru că nu ține cont de profit, de datorii sau de ritmul de creștere. O companie mare poate fi supraevaluată, iar una mică poate fi subevaluată; indicatorul măsoară doar mărimea, nu calitatea.
Mai sunt câteva limite pe care merită să le ai în minte:
- nu include datoriile: două firme cu aceeași capitalizare pot avea poveri financiare foarte diferite;
- depinde de ultimul preț, care poate fi influențat de câteva tranzacții mici pe o acțiune nelichidă;
- nu arată cât ai putea obține dacă ai vinde tot pachetul, deoarece o ofertă mare de vânzare ar împinge prețul în jos;
- nu ține cont de numerarul pe care compania îl are în conturi.
Pentru o imagine care include datoriile și numerarul se folosește valoarea întreprinderii (enterprise value), adică capitalizarea plus datoriile nete. E un indicator mai complet când compari firme cu structuri de finanțare diferite.
Cum folosești capitalizarea în practică?
O folosești ca primă sită: te ajută să-ți dai seama în ce categorie de risc și de lichiditate te afli. Un investitor care vrea să poată vinde repede va căuta de regulă companii cu capitalizare și volum de tranzacționare suficient de mari.
Pasul următor este să citești rapoartele companiei, nu să te oprești la cifra de pe ecran. Ghidul despre rapoartele financiare ale companiilor listate arată unde găsești profitul, datoriile și fluxul de numerar. Iar pentru o privire de ansamblu asupra pieței, ghidul principal despre Bursa de Valori București explică de unde vin aceste date.
Ține minte și o diferență de percepție: o scădere a capitalizării nu înseamnă automat că firma a pierdut bani reali, ci că piața o prețuiește mai puțin. Reversul e valabil la fel de bine, iar o capitalizare uriașă construită pe entuziasm poate dispărea repede dacă așteptările nu se confirmă. De aceea, un portofoliu nu se construiește doar din companii mari sau doar din companii mici, iar pondera fiecăreia se discută în alocarea activelor.
Întrebări frecvente
Capitalizarea bursieră este același lucru cu profitul companiei?
Nu. Capitalizarea este valoarea acordată de piață companiei, iar profitul este rezultatul activității ei într-o perioadă. O firmă cu profit mic poate avea capitalizare mare dacă investitorii se așteaptă la creștere.
Se poate schimba capitalizarea fără ca prețul să se schimbe?
Da, dacă se modifică numărul de acțiuni, de exemplu prin emisiuni noi sau prin anularea acțiunilor răscumpărate. Prețul rămâne același, dar înmulțirea cu un alt număr de acțiuni dă o altă capitalizare.
Ce înseamnă o companie „sub valoarea contabilă”?
Înseamnă că piața o evaluează la mai puțin decât capitalurile ei proprii din bilanț. Poate indica o problemă reală sau o oportunitate ratată de piață, de aceea cifra se analizează împreună cu rapoartele firmei.
Capitalizarea mare înseamnă un risc mai mic?
De obicei compania mare este mai stabilă și mai lichidă, dar riscul nu dispare. Și firmele mari pot pierde din valoare, iar orice acțiune poate scădea sub prețul de cumpărare.
