Investiții explicate pas cu pas, fără promisiuni
Risc și portofoliu

Scăderea maximă (drawdown): cum măsori cât poți pierde

Scăderea maximă (drawdown) explicată simplu: cum se calculează, de ce o pierdere de 50% cere un câștig de 100% și cum o folosești la alegerea riscului.

De Revista InvestitiiLive6 min de citit
Potecă de munte pe o pantă care coboară spre vale, simbol al scăderii maxime a unei investiții
Cuprins 6 secțiuni

Scăderea maximă, cunoscută în engleză drept maximum drawdown, este cea mai mare pierdere procentuală pe care o investiție a suferit-o între un vârf și cel mai de jos punct care a urmat, înainte de a depăși din nou vârful. Cu alte cuvinte, răspunde la întrebarea pe care și-o pun, de fapt, majoritatea oamenilor: cât de rău poate ajunge să arate contul meu în cel mai rău moment?

Spre deosebire de indicatorii statistici care pot părea abstracți, scăderea maximă se simte în stomac. Dacă ai fi cumpărat la cel mai prost moment și ai fi ținut până la fund, aceasta ar fi fost pierderea ta. Mai jos vezi cum se calculează, de ce recuperarea nu este simetrică, cum îți ghidezi alegerile cu ajutorul ei și ce limite are. Materialul este educativ, fără recomandări personale, iar performanțele din trecut nu garantează rezultatele viitoare.

Cum se calculează scăderea maximă a unei investiții?

Scăderea maximă se calculează ca diferența procentuală dintre un maxim istoric și minimul care îl urmează. Formula este simplă: (valoarea minimă minus valoarea maximă) împărțită la valoarea maximă.

Exemplu numeric ilustrativ: un fond ajunge la valoarea de 100, apoi coboară la 70, apoi urcă la 90 și mai târziu depășește 100. Scăderea maximă a fost de 30%, adică (70 − 100) / 100. Perioada de la primul vârf până la revenirea peste 100 se numește durata scăderii, iar timpul dintre minim și revenire este timpul de recuperare.

Ce arată și ce nu arată

Scăderea maximă îți spune cât de adânc a fost cel mai rău episod din istoricul analizat. Nu îți spune cât de des apar astfel de episoade și nu garantează că viitorul nu va fi mai rău. O perioadă de istorie scurtă poate ascunde scăderi mari care încă nu s-au produs.

De ce o pierdere de 50% cere un câștig de 100%

Recuperarea după o scădere nu este simetrică: cu cât pierderea e mai mare, cu atât câștigul necesar pentru a reveni la zero crește mai repede. Asta se întâmplă pentru că procentul de revenire se aplică unei sume mai mici.

ScădereCâștig necesar pentru recuperare
10%aproximativ 11%
20%25%
30%aproximativ 43%
50%100%
70%aproximativ 233%

Dacă ai 1.000 de lei și pierzi 50%, rămâi cu 500. Pentru a reveni la 1.000, trebuie ca cei 500 să se dubleze, deci un câștig de 100%. Această asimetrie explică de ce investitorii experimentați dau atâta atenție limitării pierderilor mari, nu doar maximizării câștigurilor.

Atenție: Nu confunda procentele. O scădere de 40% urmată de o creștere de 40% nu te readuce la nivelul inițial; rămâi la 84% din valoare.

Drawdown, volatilitate și risc: cum se leagă

Volatilitatea măsoară cât de mult oscilează prețul în jurul mediei, în sus și în jos, în timp ce scăderea maximă se concentrează doar pe pierderea efectivă de la vârf la fund. Pentru un investitor obișnuit, a doua este mai ușor de înțeles și mai apropiată de experiența reală.

Pentru o imagine mai largă a modului în care oscilează piețele și cum reacționezi, vezi Volatilitatea: cum reacționezi la scăderile pieței. Cele două noțiuni se completează: volatilitatea îți descrie „zgomotul” general, scăderea maximă îți arată cel mai dureros episod.

Cum diferă clasele de active

Fiecare clasă de active are un tipar propriu al scăderilor. Fondurile monetare și titlurile de stat pe termen scurt au, de obicei, scăderi mici și revin repede. Acțiunile pot înregistra scăderi mari, de zeci de procente, și pot avea nevoie de ani pentru revenire. Alegerea proporțiilor între ele, descrisă în Alocarea activelor: cum împarți portofoliul pe clase, determină în mare parte ce scădere maximă ar fi tolerabilă pentru portofoliul tău.

Scări de beton care coboară treaptă cu treaptă, simbol al pierderilor succesive din portofoliu

Cum folosești scăderea maximă când alegi o investiție

Poți transforma indicatorul într-un test personal înainte de a cumpăra: dacă o investiție a avut în trecut o scădere maximă de 35%, te-ai simți în stare să nu vinzi la un asemenea moment?

Pași practici:

  1. cauți scăderea maximă în istoricul fondului sau al indicelui (documentele de informare o prezintă adesea ca grafic al performanței);
  2. o transformi în lei, aplicând-o la suma pe care ai investi-o;
  3. te întrebi dacă ai putea suporta acea pierdere fără să-ți modifici planurile de viață;
  4. compari rezultatul cu orizontul tău și cu rezerva de urgență, detaliată în Fondul de urgență: cât ai nevoie înainte să investești;
  5. alegi o expunere la care răspunsul rămâne „da” și în scenariul rău.

Metoda se leagă direct de Profilul de risc: cum îți afli toleranța la pierderi: toleranța declarată contează mai puțin decât reacția ta la pierderea reală.

Exemplu de raționament

Să zicem că vrei să investești 20.000 de lei într-un fond de acțiuni care a avut istoric scăderi de peste 35%. Într-un asemenea episod, suma ar putea ajunge la aproximativ 13.000 de lei pe hârtie. Dacă gândul acesta te-ar face să vinzi, fie reduci suma investită în acțiuni, fie îți prelungești orizontul, fie alegi un instrument mai stabil.

Limitele indicatorului

Scăderea maximă are și puncte slabe, pe care e bine să le știi:

  • depinde de perioada analizată; un istoric de trei ani poate lăsa pe dinafară o criză;
  • nu spune nimic despre momentul viitor în care va apărea un nou minim;
  • poate fi mai mică pentru un fond cu istoric scurt, nu pentru că e mai sigur, ci pentru că a trecut prin mai puține situații;
  • nu include riscul de lichiditate sau de neplată, care sunt alte categorii de risc.

Pentru a reduce nevoia de a ghici, mulți investitori combină indicatorul cu diversificarea și cu investițiile periodice, discutate în Investițiile periodice (DCA): avantaje și limite.

Pe aceeași temă, citește și investiții pentru începători: ghid detaliat de pornire.

Întrebări frecvente

Cât de mare este o scădere maximă normală pentru acțiuni?

Nu există o valoare unică, dar scăderile de 30–50% au apărut în istoria piețelor de acțiuni în perioadele de criză. Nu este o predicție, ci un reper pentru a te pregăti psihologic și financiar.

Drawdown-ul se calculează și pentru portofoliu?

Da, se aplică oricărei serii de valori: o acțiune, un fond, un indice sau întregul tău portofoliu. Pentru portofoliu, se calculează pe valoarea totală.

Care e diferența dintre drawdown și pierdere nerealizată?

Pierderea nerealizată este diferența față de prețul tău de cumpărare. Drawdown-ul se măsoară față de cel mai înalt punct anterior, indiferent când ai cumpărat tu.

Scăderea maximă mică înseamnă investiție sigură?

Nu. Poate însemna doar că perioada analizată a fost liniștită sau scurtă. Verifică istoricul pe cât mai mulți ani și pe mai multe tipuri de piață.

Cum mă ajută să nu vând în panică?

Dacă știi dinainte cât de adânc a coborât investiția în trecut și ai decis că poți suporta asta, o scădere similară devine mai puțin surprinzătoare. Planul scris dinainte te ajută să nu reacționezi sub presiune.

↑