Cuprins 6 secțiuni
Randamentul cumulat este câștigul total înregistrat de o investiție pe o perioadă întreagă, exprimat în procente din suma inițială. Randamentul anualizat este rata medie de creștere pe an care, aplicată compus, ar duce la același rezultat final. Cele două cifre descriu același drum în moduri diferite, iar confuzia dintre ele este una dintre cele mai frecvente surse de așteptări greșite în investiții.
Dacă citești materiale de prezentare ale unui fond, grafice sau reclame, aproape sigur vei întâlni ambele. Mai jos vezi ce înseamnă fiecare, cum le calculezi și ce capcane apar. Exemplele sunt ipotetice și nu reprezintă randamente promise.
Ce este randamentul cumulat?
Randamentul cumulat este variația procentuală totală a valorii unei investiții între două momente. Se calculează simplu: (valoare finală − valoare inițială) / valoare inițială.
Exemplu: ai investit 10.000 de lei și după cinci ani valoarea este 14.000. Randamentul cumulat este 40%. Cifra nu spune nimic despre cum s-a ajuns acolo: poate fi o creștere constantă sau o serie de urcușuri și scăderi.
Randamentul cumulat se folosește în graficele „de la început” și în comparațiile pe aceeași perioadă. Devine înșelător când perioadele diferă: 40% în cinci ani și 40% în zece ani sunt rezultate foarte diferite, chiar dacă numărul arată la fel.
Ce este randamentul anualizat și cum se calculează?
Randamentul anualizat este media geometrică a randamentelor anuale, adică rata constantă pe an care ar produce același rezultat cumulat. Formula este: (1 + R cumulat)^(1/n) − 1, unde n este numărul de ani.
Pentru exemplul de mai sus: (1,40)^(1/5) − 1 ≈ 0,0696, deci aproximativ 6,96% pe an. Atenție: nu înseamnă că investiția a crescut exact 6,96% în fiecare an, ci că o creștere constantă cu această rată ar fi dat același rezultat final.
| Perioadă | Randament cumulat | Randament anualizat (aprox.) |
|---|---|---|
| 1 an | 8% | 8,0% |
| 3 ani | 25% | 7,7% |
| 5 ani | 40% | 7,0% |
| 10 ani | 80% | 6,1% |
Tabelul folosește cifre ipotetice. El arată că aceeași cifră cumulată, pe perioade tot mai lungi, înseamnă un ritm tot mai mic pe an. Pentru o imagine de ansamblu, vezi Investiții pentru începători: ghid complet de pornire. Pentru mecanismul reinvestirii câștigurilor, pe care formula îl presupune, vezi Dobânda compusă explicată cu exemple simple de calcul.
Sfat: Când un material prezintă doar randamentul cumulat „de la lansare”, caută și perioada exactă. Fără ea, cifra nu se poate compara cu nimic.
De ce nu poți aduna procentele din ani diferiți?
Procentele anuale se înmulțesc, nu se adună, pentru că fiecare an pornește de la o bază nouă. Un exemplu cunoscut: o scădere de 50% într-un an necesită o creștere de 100% în anul următor ca să revii la punctul de pornire.
Să urmărim două scenarii ipotetice, cu 10.000 de lei:
- Scenariul A: +20%, apoi −20%. Valoarea devine 12.000, apoi 9.600. Media aritmetică ar fi 0%, dar ai pierdut 4%.
- Scenariul B: +10%, apoi +10%. Valoarea devine 11.000, apoi 12.100. Câștigul total este 21%, nu 20%.
Aceasta este și explicația pentru care volatilitatea reduce rezultatul compus, chiar dacă media simplă pare neschimbată. Pe larg se discută în Volatilitatea: cum reacționezi la scăderile pieței.
Ce nu spun aceste cifre?
Nicio cifră de randament nu spune cât risc ai suportat, ce costuri s-au scăzut și cât a mâncat inflația. Un randament anualizat bun, obținut printr-un an extrem de bun și patru slabi, poate ascunde o experiență foarte dificilă pentru cineva care a investit într-un moment nepotrivit.
Întrebările de verificat, înainte să te bazezi pe o cifră:
- este randamentul brut sau net de comisioane și taxe?
- ce perioadă acoperă și cum sunt alese capetele ei?
- include dividendele și dobânzile reinvestite?
- la ce se raportează: la un indice de referință sau la nimic?
- cât de mare a fost cea mai mare scădere în perioada respectivă?
Costurile reduc direct randamentul net, aspect explicat în Comisioanele de investiții: ce costuri plătești de fapt. Pentru că banii își pierd puterea de cumpărare în timp, mai ales în perioade cu prețuri în creștere, citește și Inflația și randamentul real: de ce contează pentru tine: un randament nominal de 6% cu inflație de 5% lasă un câștig real mic.
Cum compari corect două investiții?
Compari corect două investiții când folosești aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași bază de calcul (net sau brut) și iei în calcul riscul. Dacă un fond are un randament anualizat mai mare decât altul, dar cu fluctuații mult mai mari, compararea pe cifra singură este incompletă.
Un cadru simplu de verificare:
- aliniezi perioadele de început și de sfârșit;
- cauți randamentul net, după costuri;
- verifici moneda; un fond în euro are un rezultat diferit pentru un investitor cu venituri în lei, ca în Riscul valutar: cum te afectează cursul leu-euro-dolar;
- te uiți la cea mai mare scădere și la cât a durat revenirea;
- compari cu un indice de referință potrivit.
Pentru fonduri, documentele oficiale prezintă performanța trecută pe ani calendaristici, alături de avertismentul că ea nu garantează viitorul. Ce documente citești concret, vezi în Documente de citit înainte de prima investiție.
Întrebări frecvente
Randamentul anualizat înseamnă ce voi câștiga în fiecare an?
Nu. Este o medie compusă pe o perioadă trecută. Anii individuali au variat probabil mult în jurul ei și nimic nu garantează că va fi repetat.
Care este mai util, cumulat sau anualizat?
Pentru perioade de peste un an, cel anualizat se compară mai ușor între investiții. Cel cumulat arată dimensiunea totală a câștigului sau a pierderii.
De ce două site-uri dau randamente diferite pentru același fond?
Pot folosi perioade diferite, date de început diferite, valori brute sau nete sau monede diferite. Verifică întotdeauna sursa oficială.
Pot folosi randamentul trecut ca să estimez viitorul?
Poți învăța din el cum s-a comportat investiția, dar nu îl poți folosi ca promisiune. Piețele se schimbă, iar rezultatele viitoare pot fi mai bune sau mai slabe.
