Sari la conținut
Investiții explicate pas cu pas, fără promisiuni

Raport Notă de analiză

Bonuri de tezaur și obligațiuni de stat: cum se deosebesc

Bonurile de tezaur au scadență scurtă și se vând sub valoarea nominală, iar obligațiunile de stat au scadență lungă și cupoane. Iată diferențele.

Publicat
Autor
Echipa InvestitiiLive
Timp de citire
4 min
Documente financiare și un calculator pe un birou, simbolizând titlurile de stat pe termen scurt
Structura notei
  1. Ce este un bon de tezaur?
  2. Ce este o obligațiune de stat?
  3. Cum se deosebesc, concret?
  4. De ce contează scadența în alegere?
  5. Cum se compară câștigul la cele două instrumente?
  6. Pe scurt
  7. Întrebări frecvente

Bonurile de tezaur sunt titluri de stat pe termen scurt, de regulă sub un an, care se emit la un preț mai mic decât valoarea nominală și se răscumpără la valoarea întreagă, pe când obligațiunile de stat au scadență mai lungă și plătesc de obicei cupoane periodice. Diferența principală este deci durata și felul în care primești câștigul: din diferența de preț sau din cupoane. Informațiile din acest articol sunt generale; condițiile unei emisiuni concrete se verifică în documentele ei oficiale.

Ce este un bon de tezaur?

Un bon de tezaur este un instrument de datorie pe termen scurt prin care statul se împrumută pentru câteva luni, cel mult un an. Se vinde, de regulă, cu discount: plătești mai puțin decât valoarea nominală și primești valoarea nominală la scadență. Câștigul tău este diferența dintre cele două sume, fără cupoane intermediare.

Un exemplu simplificat: dacă valoarea nominală este 100 de unități și bonul se cumpără la un preț mai mic, diferența până la 100 reprezintă venitul. Prețul real depinde de piață și de emisiune, deci nu poate fi dedus dintr-un exemplu. Pentru mai multe despre cum se citesc astfel de prețuri, vezi și explicația despre prețul curat și prețul murdar la obligațiuni.

Ce este o obligațiune de stat?

O obligațiune de stat este un titlu pe termen mediu sau lung, prin care statul promite să plătească dobânzi periodice, numite cupoane, și să returneze valoarea nominală la scadență. Poate avea dobândă fixă, variabilă sau legată de un indice. Elementele de bază le găsești detaliate în ghidul despre obligațiuni, cupon și scadență.

Fiind pe termen mai lung, o obligațiune e mai sensibilă la schimbările de dobândă de pe piață: prețul ei poate urca sau scădea înainte de scadență, lucru explicat în articolul despre riscul ratei dobânzii.

Cum se deosebesc, concret?

Caracteristică Bon de tezaur Obligațiune de stat
Scadență Scurtă, de regulă sub un an Medie sau lungă
Cupon De obicei fără cupon Cupoane periodice, în general
Cum apare câștigul Diferența dintre preț și valoarea nominală Cupoane plus eventual diferența de preț
Sensibilitate la dobânzi Mică, din cauza duratei scurte Mai mare, cu cât scadența e mai lungă
Rol tipic Gestionarea banilor pe termen scurt Venit pe termen mediu sau lung

Aceasta este structura obișnuită; denumirile și regulile se pot deosebi între emisiuni, așa că citește fișa fiecărui titlu.

De ce contează scadența în alegere?

Scadența decide cât timp ești expus variațiilor de preț și când îți revin banii. Cu cât scadența e mai scurtă, cu atât banii sunt disponibili mai repede, dar câștigul este, în mod obișnuit, mai modest. Cu o scadență lungă poți obține randamente mai mari, dar rămâi legat de decizie mai mult timp. Un ghid practic despre acest echilibru este cum alegi scadența potrivită.

Dacă nu vrei să alegi o singură durată, poți împărți banii pe mai multe termene. Metoda se numește scară de scadențe și e prezentată în materialul despre scara de scadențe cu titluri de stat.

Cum se compară câștigul la cele două instrumente?

Câștigul unui bon și cel al unei obligațiuni nu se compară direct după numărul care apare în ofertă, pentru că durata diferă. Un randament calculat pe o perioadă scurtă nu spune același lucru cu unul calculat pe mai mulți ani. Pentru comparație corectă, se folosește randamentul exprimat pe bază anuală și se iau în calcul costurile și impozitarea, care trebuie verificate la un contabil sau la autoritatea fiscală.

Mai ține cont și de ce faci cu banii la scadență. Dacă îi reinvestești, condițiile de atunci pot fi diferite de cele de la început, iar acest risc se numește risc de reinvestire. Rezumat în categoria titluri de stat, aceste noțiuni te ajută să alegi instrumentul potrivit orizontului tău.

Pe scurt

  • Bonurile de tezaur sunt pe termen scurt și se vând, de regulă, sub valoarea nominală.
  • Obligațiunile de stat au scadență mai lungă și plătesc, în general, cupoane periodice.
  • Cu cât scadența e mai lungă, cu atât prețul reacționează mai mult la schimbările de dobândă.
  • Compară instrumentele pe bază anuală, după costuri și impozitare, nu doar după numărul din ofertă.

Întrebări frecvente

Plătește un bon de tezaur dobândă?

De obicei nu plătește cupoane. Câștigul vine din diferența dintre prețul plătit și valoarea nominală încasată la scadență.

Care dintre ele e mai sigură?

Emitentul este același, statul, deci riscul de credit este comparabil. Obligațiunile cu scadență lungă au însă un risc de preț mai mare dacă le vinzi înainte de termen.

Pot vinde înainte de scadență?

Depinde de emisiune și de piața pe care sunt listate titlurile. Dacă vinzi mai devreme, prețul obținut poate fi mai mic sau mai mare decât cel de cumpărare.

Conținut educativ, nu recomandare de investiții.

Trimite nota mai departe