Cuprins 11 secțiuni
Câștigurile din investiții se impozitează în România după tipul venitului și după intermediarul prin care investești. Dobânzile la depozite și dividendele de la companiile românești ajung de obicei la tine deja impozitate, pentru că plătitorul reține impozitul la sursă. Câștigurile din vânzarea acțiunilor, a ETF-urilor sau a altor titluri sunt impozitate fie prin reținere la sursă de către un broker rezident în România, fie prin Declarația unică depusă de tine la ANAF, dacă brokerul este nerezident. Pe lângă impozit, veniturile din investiții pot intra în calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Articolul explică mecanismul general, fără cote fixe, pentru că acestea s-au modificat de mai multe ori în ultimii ani. Este un material educativ, nu consultanță fiscală. Valorile actuale le verifici în Codul fiscal, pe site-ul ANAF sau cu un consultant fiscal, mai ales dacă ai venituri din mai multe surse ori din străinătate.
Tipurile de venituri din investiții
Primul pas este să identifici ce fel de venit ai obținut, pentru că fiecare categorie are propriul regim fiscal și propriul mod de plată. Același cont de investiții poate genera, în același an, toate cele trei tipuri.
| Tip de venit | Cum apare | Cine se ocupă de regulă de impozit |
|---|---|---|
| Dobândă | Depozite, conturi de economii, obligațiuni | Banca sau plătitorul reține la sursă; regim special pentru unele titluri de stat |
| Dividend | Distribuirea profitului de către o companie | Emitentul reține la sursă pentru dividendele din România; pentru cele din străinătate pot exista obligații de declarare |
| Câștig de capital | Vânzarea unui titlu la un preț mai mare decât costul lui | Brokerul rezident reține la sursă; la brokerul nerezident declari tu |
| Câștig din fonduri | Răscumpărarea unităților de fond peste costul de achiziție | Depinde de tipul fondului și de intermediar |
Distincția contează și pentru fondurile cu acumulare față de cele cu distribuire: primele nu plătesc venit periodic, deci impozitul apare de regulă abia la vânzare. Diferența e explicată în ETF cu acumulare sau cu distribuire: ce înseamnă.
Câștigul de capital: cum se calculează
Câștigul de capital este diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție al titlurilor vândute, ajustată cu costurile tranzacțiilor. Dacă diferența este negativă, ai o pierdere de capital.
Pentru titlurile cumpărate în mai multe tranșe, costul de achiziție se determină, potrivit regulilor fiscale românești, prin metoda prețului mediu ponderat: aduni tot ce ai plătit (inclusiv comisioanele de cumpărare) și împarți la numărul de titluri deținute.
Un exemplu de calcul
Exemplu ipotetic, cu valori rotunde:
- Cumperi 10 acțiuni la 20 de lei, plus 5 lei comision: cost 205 lei.
- Mai cumperi 10 acțiuni la 30 de lei, plus 5 lei comision: cost 305 lei.
- Costul mediu ponderat: (205 + 305) / 20 = 25,50 lei pe acțiune.
- Vinzi 10 acțiuni la 32 de lei, cu 5 lei comision: încasezi 315 lei.
- Câștigul de capital: 315 − (10 × 25,50) = 60 de lei.
Pe acest câștig se aplică impozitul, după regula în vigoare. Cele 10 acțiuni rămase păstrează costul mediu de 25,50 lei. Comisioanele, care reduc câștigul impozabil, sunt explicate în Comisioanele de investiții: ce costuri plătești de fapt.
Sfat: Păstrează un tabel propriu cu fiecare cumpărare și vânzare: data, cantitatea, prețul, comisionul și moneda. Chiar dacă brokerul îți dă rapoarte, o evidență proprie te ajută să verifici calculele și să răspunzi rapid la o eventuală solicitare a ANAF.
Broker rezident sau nerezident: diferența care schimbă totul
Modul de plată a impozitului pe câștigul de capital depinde în primul rând de rezidența fiscală a intermediarului. Este informația pe care trebuie să o afli înainte de a deschide contul.
Intermediarul rezident în România
Dacă investești printr-un intermediar rezident fiscal în România (o SSIF românească sau o bancă locală), regula actuală este ca acesta să calculeze și să rețină impozitul la sursă, la fiecare tranzacție sau periodic, conform legii. Cotele sunt diferențiate în funcție de perioada de deținere a titlurilor, cu o cotă mai mică pentru cele deținute cel puțin un an. În general, pentru câștigurile de capital astfel impozitate nu mai ai obligația de a le declara, dar pot exista excepții, de exemplu pentru calculul CASS.
Intermediarul nerezident
Dacă investești printr-o firmă care nu este rezidentă fiscal în România, chiar dacă activează legal pe piața locală prin pașaport european, impozitul nu se reține automat în România. Tu ești cel care calculează câștigul net anual, îl declari prin Declarația unică și plătești impozitul. Regulile privind compensarea pierderilor și cotele aplicabile s-au schimbat în timp, de aceea verifici forma actuală la ANAF sau cu un consultant fiscal.
| Aspect | Intermediar rezident | Intermediar nerezident |
|---|---|---|
| Cine calculează impozitul | Intermediarul | Investitorul |
| Cum se plătește | Reținere la sursă | Prin Declarația unică |
| Ce documente primești | Situații cu impozitul reținut | Rapoarte anuale de tranzacții, de regulă în altă limbă |
| Conversia în lei | Făcută de intermediar | O faci tu, după regulile fiscale |
| Riscul de eroare | Mai mic | Mai mare, dacă nu ții evidența |
Procedura de deschidere a contului și criteriile de alegere a intermediarului sunt descrise în Contul de investiții: cum îl deschizi și ce acte îți trebuie.
Dividendele: impozitare la sursă și în străinătate
Dividendele de la companiile românești ajung în contul tău după reținerea impozitului de către emitent, deci, ca regulă generală, nu mai ai nimic de plătit pentru ele ca impozit. Pentru dividendele din străinătate, situația e mai complexă.
Ce se întâmplă de regulă cu un dividend străin:
- statul companiei reține un impozit la sursă, conform legislației lui;
- dacă ai depus formularele de rezidență cerute de broker (de exemplu W-8BEN pentru titlurile americane), se poate aplica cota redusă din convenția de evitare a dublei impuneri;
- în România, dividendul poate trebui declarat, iar impozitul plătit în străinătate se poate scădea, în limitele legii, ca credit fiscal extern;
- pentru creditul fiscal ai nevoie de documente care atestă impozitul reținut.
Datele cheie ale dividendelor și modul în care se calculează randamentul lor sunt explicate în Dividendele: randament, data de înregistrare și plată, iar particularitățile investițiilor pe piețe externe, în Acțiunile internaționale: cum investești din România.
Dobânzile și titlurile de stat
Dobânzile la depozite și la conturile de economii se impozitează prin reținere la sursă de către bancă, așa că primești suma netă. Dobânzile la obligațiunile corporative pot urma reguli similare, în funcție de emitent și de intermediar.
Titlurile de stat pentru populație (Tezaur și Fidelis) au beneficiat de un regim fiscal favorabil, cu dobânzi neimpozabile potrivit regulilor aplicabile emisiunilor respective. Pentru o emisiune concretă, regimul fiscal se verifică în prospectul publicat de Ministerul Finanțelor, pentru că legislația se poate modifica. Prezentarea completă a acestor instrumente o găsești în Titlurile de stat: ghid complet pentru populație.

Contribuția de sănătate (CASS)
Pe lângă impozit, veniturile din investiții pot intra în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Regula generală este că CASS se datorează dacă totalul anumitor venituri extrasalariale, inclusiv cele din investiții, depășește un plafon exprimat în număr de salarii minime brute pe țară.
Câteva aspecte de înțeles:
- plafoanele se calculează la nivelul tuturor veniturilor de acest tip, nu separat pentru fiecare;
- CASS nu se reține automat de broker, de regulă, ci se declară și se plătește prin Declarația unică;
- unele venituri pot fi excluse din calcul, după regulile în vigoare;
- plafoanele și modul de calcul s-au schimbat de mai multe ori, deci verifici varianta actuală pe site-ul ANAF.
Atenție: Faptul că brokerul a reținut impozitul la sursă nu înseamnă automat că nu mai ai nicio obligație. Verifică dacă veniturile tale totale depășesc plafonul pentru CASS și dacă trebuie să depui Declarația unică.
Declarația unică, pe scurt
Declarația unică este formularul prin care persoanele fizice declară la ANAF veniturile obținute în anul anterior care nu au fost impozitate integral la sursă și, în același timp, contribuțiile sociale datorate. Se depune online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin portalul ANAF, până la termenul stabilit de lege pentru anul următor celui în care ai obținut veniturile.
Pașii generali pentru veniturile din investiții:
- Strângi documentele: rapoarte anuale de la fiecare broker, extrase, confirmări de dividende, dovezi ale impozitului reținut în străinătate.
- Identifici veniturile neimpozitate la sursă: câștigurile prin broker nerezident, dividende străine, alte venituri.
- Convertești sumele în lei, după regulile de curs stabilite de Codul fiscal.
- Calculezi câștigul net sau pierderea, pe fiecare categorie.
- Completezi secțiunile corespunzătoare și verifici dacă se datorează CASS.
- Depui declarația și plătești suma datorată până la termen.
ANAF publică pe site ghiduri și instrucțiuni de completare, actualizate odată cu formularul. Pentru situații mai complicate, un consultant fiscal autorizat poate evita erori costisitoare.
Evidența care te scutește de probleme
O evidență ordonată transformă declararea veniturilor dintr-o problemă într-o formalitate. Păstrează, pentru fiecare an:
- contractul și lista de tarife valabile la fiecare intermediar;
- rapoartele anuale de tranzacții și de costuri;
- confirmările de dividende și dovezile impozitului reținut;
- certificatele sau situațiile fiscale emise de brokerii rezidenți;
- tabelul propriu de cumpărări și vânzări, cu prețul mediu ponderat;
- copia declarației depuse și dovada plății.
Ține documentele cel puțin pe perioada în care ANAF poate face verificări, conform termenului de prescripție din legislația fiscală.
Greșeli frecvente la impozitarea investițiilor
Majoritatea problemelor apar din neatenție, nu din rea-voință. Cele mai întâlnite:
- presupunerea că brokerul străin reține impozitul în România, deși nu o face;
- omiterea dividendelor străine sau a creditului fiscal pentru impozitul plătit în afară;
- ignorarea CASS, deși veniturile totale depășesc plafonul;
- calculul câștigului fără comisioane sau fără prețul mediu ponderat;
- conversia valutară la un curs greșit;
- pierderea documentelor de la un broker cu care nu mai lucrezi.
Și alte greșeli, nu doar fiscale, sunt descrise în Greșelile frecvente ale investitorilor începători. Reține și că impozitul se aplică de regulă câștigului nominal, nu celui real, aspect explicat în Inflația și randamentul real: de ce contează pentru tine.
Ideile principale despre impozitarea investițiilor
Impozitarea investițiilor depinde de trei lucruri: tipul venitului (dobândă, dividend, câștig de capital), rezidența fiscală a intermediarului și totalul veniturilor tale extrasalariale, care decide dacă datorezi CASS. Cu un broker rezident, multe obligații se rezolvă automat; cu unul nerezident, responsabilitatea declarării îți revine integral. Informațiile au caracter general, iar regulile fiscale se schimbă des: verifică forma actuală la ANAF și cere sfatul unui consultant fiscal pentru cazul tău. Pentru ansamblul pașilor de pornire, vezi ghidul de investiții pentru începători.
De reținut:
- fiecare tip de venit are propriul regim fiscal;
- la brokerul rezident impozitul pe câștig se reține de regulă la sursă;
- la brokerul nerezident declari singur, prin Declarația unică;
- costul de achiziție se calculează prin metoda prețului mediu ponderat;
- CASS poate fi datorat chiar dacă impozitul a fost reținut.
Întrebări frecvente
Trebuie să declar câștigurile dacă brokerul a reținut deja impozitul?
În general, pentru câștigurile impozitate la sursă de un broker rezident nu mai ai obligația de a declara impozitul. Poate exista totuși obligația de declarare pentru CASS, în funcție de veniturile tale totale.
Cum aflu dacă brokerul meu este rezident fiscal în România?
Întrebi direct intermediarul și verifici contractul și documentele fiscale emise de el. O firmă care activează în România prin pașaport european, dar are sediul în alt stat, este de regulă nerezidentă fiscal.
Pierderile din investiții reduc impozitul?
Depinde de regulile în vigoare și de tipul intermediarului. Modul de compensare a pierderilor s-a schimbat de mai multe ori, așa că îl verifici la ANAF sau cu un consultant fiscal.
Dividendele de la companiile românești trebuie declarate?
De regulă nu, pentru că impozitul este reținut la sursă de emitent. Ele pot conta însă la calculul plafonului pentru CASS.
Se plătește impozit pe dobânzile la titlurile de stat?
Pentru Tezaur și Fidelis, dobânzile au fost neimpozabile conform regulilor aplicabile acestor emisiuni. Verifică regimul fiscal în prospectul emisiunii pe care o cumperi, deoarece legislația se poate modifica.






